CristianSandrin
Numele forumului cat si aceasta descriere pot fi modificate accesind meniul ADMIN -> OPTIUNI
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
CristianSandrin | Inregistrare | Login
POZE CRISTIANSANDRIN
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
morena28
 | Femeie
25 ani
Bistrita Nasaud
cauta Barbat
27 - 52 ani |
|
crisandrin
Administrator
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 96
|
|
_______________________________________
....:::.:::::.CristianSandrin:::::.::......
|
|
| pus acum 20 ani |
|
crisandrin
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 96
|
|
RĂSPÂNDIREA SEMINŢELOR
După ce seminţele din ovar au ajuns la maturitate ele trebuie răspândite pe pământ, astfel ele pot da naştere unei noi plante si este important ca seminţele să cadă cât mai departe de planta- mamă.
Seminţele pot fi răspândite de animale, vânt sau apă.
Unele plante pot să-şi împrăştie singure seminţele prin următoarele moduri.
1. Prin intermediul animalelor
Unele seminţe au asperităţi sau cârlige cu care se prind de blana animalelor. După un timp ele cad de pe blană, cât mai departe de planta-mamă.
2. Prin vânt
Fiind f. uşoare alte seminţe pot pluti în aer. Seminţele de păpădie se află în interiorul unor fructe mici, care au perişori foarte fini cu ajutorul cărora ele plutesc, fiind duse de vânt şi cad pe pământ în diferite locuri, departe de planta-mamă.
3. Prin apă
Câteodată seminţele se găsesc într-o păstaie. Această păstaie, cum ar cea a săgeţii de mare pluteşte pe apă, iar după o vreme se deschide eliberând seminţele.
4. Prin explozie
La unele plante, seminţele se află în interiorul unui fruct care la maturitate plesneşte. Seminţele cad afară cât mai departe de planta-mamă. Acest proces se întâmplă şi la fructul de omag.
ÃŽMPRĂŞTIEREA POLENULUI
La majoritatea plantelor polenul trebuie să circule la o floare de acelaşi fel pentru a putea produce seminţe. Polenul de la un mac comun nu poate face seminţe dacă se află la pistilul florii de la care a provenit. Acest proces, prin care polenul circulă de la o floare la alta se numeşte polenizare încrucişată (indirectă .
Numai la puţine plante cum ar fi iarba nebunilor se face autopolenizarea.
Polenul nu poate forma seminţe în ovarul unei flori de alt soi : polenul de la trandafir nu poate poleniza o margaretă.
Atunci când insectele se hrănesc cu nectarul florii, iar atunci polenul se lipeşte de corpul ei, ea zboară iar polenul se împrăştie. Insectele sunt atrase de culoarea şi parfumul florilor. Câteodată insectele se orientează după unele linii care se află pe unle petale pentru a ajunge la nectar.
Vântul transportă polenul, iar vara aerul este plin cu polen. Acest fapt poate provoca alergii persoanelor cu asemenea probleme.
CE LE TREBUIE PLANTELOR ?
Plantele au nevoie să se dezvolte, să-şi răspândească polenul şi să reuşească împrăştierea seminţelor cât mai departe. Pentru aceasta planta depinde de sol, vreme, animale, insecte şi om.
Plantele au nevoie de o cantitate strictă de apă în sol, şi de săruri minerale.
PLANTELE DE APĂ
Multe plante de apă se înmulţesc prin seminţe cum ar fi săgeata de mare şi irisul de baltă.
Unele plante de apă se pot înmulţi prin tulpinile subpământene prin rizomi., ex. Iarba broaştei.
Alte plante se înmulţesc prin ruperea unor bucăţele din planta-mamă. Ex. Lintiţa.
Unele plante de apă sunt carnivire cum ar fi roua cerului şi otrăţelul de apă.
Roua cerului creşte în mlaştini şi în bălţi unde solul nu este pre bogat. Ea se hrăneşte prinzând insecte de frunzele sale păroase şi digerându-le cu nişte sucuri speciale.
Otrăţelul de apă îşi prinde insctele în băşicile sale subacvatice pline cu aer, şi după aceasta se hrăneşte cu ea.
_______________________________________
....:::.:::::.CristianSandrin:::::.::......
|
|
| pus acum 20 ani |
|
crisandrin
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 96
|
|
Terenuri mâloase şi munţi
Terenurile mâloase
Câteodată când întâlnim în drumul nostru porţiuni de teren necultivate sunt zone fie zone mlăştinase în care apa bălteşte mai tot timpul, fie zone foarte uscate. ÃŽn zonele mlăştinoase se găsesc mai puţine flori decât pe câmp.
Munţii
Seminţele se dezvoltă foarte greu în solul din solul alpin sărac şi condiţiilor vitrege ale munţilor. Cu cât se află la o altitudine mai mare se află tot mai puţine flori. Copacii nu pot să crească la altitudini mari din cauza vânturilor puternice şi a lipsei de sol.
ÃŽn ciuda condiţiilor alpine există plante care s-au adaptat cu mediul, rămânând pitice pentru ca vântul să nu le spulbere. Multe din florile alpine au tulpini târâtoare, pentru ca atunci când se înmulţesc să-şi întindă tulpinile care mai târziu se fac rădăcini.
_______________________________________
....:::.:::::.CristianSandrin:::::.::......
|
|
| pus acum 20 ani |
|
crisandrin
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 96
|
|
Plante din junglă
Jumătate din totalitatea plantelor de pe Glob cresc în jungle. Oamenii de ştiinţă din Puerto Rico au descoperit peste 233 de specii diferite de plante pe o porţiune ce măsura o zecime din supraf. Unui teren de fotbal!!
ÃŽn toată lumea există peste 35000 de specii de orhidee.
Procurarea hranei şi a apei
Plantele din junglă cresc pe sol, în copaci sau chiar pe alte vieţuitoare. Plantele care cresc sus pe copaci şi au nevoie de mai multă .lumină, iar rădăcinile lor primesc apa din aer, iar cele care au nevoie de mai puţină lumină cresc mai aproape de sol.
Bromeliaceele cresc înspecial în coronament. Ele conferă adăpost unelor animale şi se umple cu apă. Unele bromeliacee pot reţine circa 54 litri de apă.
- Plante în formă de cupă
Aceste plante sunt carnivore; ele atrzag insectele în interiorul cupei lor, apoi le mănâncă. Aceste plante pot fi ca: liana tropicală şi roua cerului
_______________________________________
....:::.:::::.CristianSandrin:::::.::......
|
|
| pus acum 20 ani |
|
crisandrin
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 96
|
|
Viaţa unei plante
Aproape toate plantele care au şi stamine şi pistile. La mac de exemplu, staminele cresc în jurul gineceului formând un cerc.
1. Primăvara, planta creşte dintr-o sămânţă îngropată în pământ. Peste puţin timp pe plantă se vor dezvolta mai mulţi muguri.
2. Floarea când se află în interiorul mugurelui, este protejată de către sepale. ÃŽn timp sepalele se deschid treptat pe masură ce floarea creşte.
3. Florile se deschid vara. Atuci pe ea se pot observa pe floare organele de înmulţire: staminele şi pistilurile.
4. Tot atunci, sacii de la vârful staminelor, numiţi antere, se deschid eliberând polenul.
5. Atunci când o insectă (o albină vizitează floarea, polenul se lipeşte de corpul ei paros şi lipicios sau de picioare.
6. După ce insecta ajunge pe alta floare, o parte din polenul lipit de corpul ei se scutură căzând astfel pe stigmatul acelei flori. Atuci polenul formează tuburi polenice care duc la ovule.
7. Polenul odată ajuns în ovar, conţinutul lui se goleşte într-una dintre ovule. Acest proces se numeşte fecundaţie.
8. Polenul cade de pe stamine împreună cu petalele care se ofilesc şi cad.
9. Pistilul rămâne, în timp ce macul nu mai are nevoie de staminele şi petalele care s-au ofilit.
10. Ovarul creşte treptat... ÃŽn interiorul lui se formează seminţele care sunt ţinute de către pereţii ovarului. ÃŽn acest stadiu ovarul se numeşte fruct.
11. Fructul se coace şi pereţii lui se usucă formând găuri în partea superioară.
12. Atunci când vântul bate, seminţelele cad prin acele găuri.
13. Seminţele care au căzut de pe fruct toamna, pot deveni noi plante primăvara viitoare.
_______________________________________
....:::.:::::.CristianSandrin:::::.::......
|
|
| pus acum 20 ani |
|
crisandrin
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 96
|
|
Râuri şi iazuri
Frunzele plantelor de apă dulce
Frunzele care cresc la apă dulce pot avea diferite forme şi dimensiuni: ovale, rotunde, scurte sau lungi. Acest lucru se datoreză locului unde cresc (la suprafaţa apei sau sub apă şi în funcţie de apă (stătătoare sau curgătoare).
Papura
Suprinzător, seminţele papurei au nişte â€Â?paraşuteâ€Â? cu ajutorul cărora pot fi luate uşor de vânt. Planta se gaseşte în abundenţă (dreapta) fiind culesă pentru decor. De multe ori, ea se lasă să se usuce ca apoi să fie picată.
Nufărul
Petalele nufărului sunt foarte folositoare deoarece conferă umbră şi adăpost micilor vieţuitoare pe parcursul zilelor fierbinşi de vară. Ele se pot odihni pe frunzele late şi groase.
_______________________________________
....:::.:::::.CristianSandrin:::::.::......
|
|
| pus acum 20 ani |
|
crisandrin
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 96
|
|
Plante din junglă
Jumătate din totalitatea plantelor de pe Glob cresc în jungle. Oamenii de ştiinţă din Puerto Rico au descoperit peste 233 de specii diferite de plante pe o porţiune ce măsura o zecime din supraf. Unui teren de fotbal!!
ÃŽn toată lumea există peste 35000 de specii de orhidee.
Procurarea hranei şi a apei
Plantele din junglă cresc pe sol, în copaci sau chiar pe alte vieţuitoare. Plantele care cresc sus pe copaci şi au nevoie de mai multă .lumină, iar rădăcinile lor primesc apa din aer, iar cele care au nevoie de mai puţină lumină cresc mai aproape de sol.
Bromeliaceele cresc înspecial în coronament. Ele conferă adăpost unelor animale şi se umple cu apă. Unele bromeliacee pot reţine circa 54 litri de apă.
- Plante în formă de cupă
Aceste plante sunt carnivore; ele atrzag insectele în interiorul cupei lor, apoi le mănâncă. Aceste plante pot fi ca: liana tropicală şi roua cerului
_______________________________________
....:::.:::::.CristianSandrin:::::.::......
|
|
| pus acum 20 ani |
|
